vineri, 13 februarie 2009

Valentine's Day


Valentine's Day este Ziua Îndrăgostiţilor în tradiţia occidentală. Se sărbatoreşte pe data de 14 februarie.

Valentines is near Just wishing you were here You will always be near My heart will never be the same Beneath my skin, my soul lies waiting for you Everyday I think of you I feel blue Never give up hope Remembering the first kiss All I ask is to be with you And for you to be my Valentine For I will always cherish your heart in mine

==Sărbătoarea în lume==
Fii iubitul meu: Ce inseamna asta? Fiecare dintre noi trebuie singur sa treca prin viata, Mult mai nefericiti decat am putea crede, Tanjind dupa un adevar pe care nu l-am vazut niciodata. Iubitii sunt dincolo de acest vis, Sunt asemenea rasariu
tului de soare peste o lume impietrita. Putem stii putin despre aceasta calatorie Cu exceptia miracolelor ce pot interveni. Nu exista alta cale de a da, decat prin iubire Libertatea noastra de a ne darui altuia. Intr-un asemenea sacrificiu continuu speram sa traim Nemaifiind legati de vise pamantesti, Chiar daca ne unim vietile impreuna."


Legenda Sfântului Valentin

Odată era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit şi a avut multe războaie. El a vrut o armată puternică dar majoritatea bărbaţilor lui nu au vrut să meargă în luptă. Împăratul s-a gândit că bărbaţi voiau să stea acasă cu soţiile şi copiii lor în loc să se lupte pentru el. Claudiu a găsit o soluţie pentru această problemă. A decis ca niciunul dintre soldaţii din Roma să nu se mai poată căsători. Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbaţi să meargă la război şi să lupte ca nişte adevăraţi soldaţi. Valentin, care era un preot, credea că oamenii trebuiau să se căsătorească. Astfel el a căsătorit în secret cupluri. El făcea cununiile în locuri secrete, deci împăratul nu-l putea găsi. Dar el l-a găsit. Valentin a fost arestat şi adus în faţa împăratului. Lui Claudiu i-a plăcut de Valentin şi a crezut că este un om tânăr şi înţelept. L-a încurajat să renunţe la creştinism şi să devină un soldat roman. Valentin a refuzat. El a fost întemniţat şi condamnat la moarte. Până în ziua execuţiei, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi şi le-a semnat scriind "Adu-ţi aminte de Valentin al tău." Valentin a fost probabil ucis pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Totuşi este necunoscută data datorită faptului că nu se ştie dacă legenda este adevărată dar este oricum o poveste frumoasă. Nu există dovezi pentru a arăta dacă această poveste este adevărată sau nu dar oricum ziua de Sfântul Valentin este celebrată în onoarea sa.

joi, 29 ianuarie 2009

Pasiunea, dorinta, placerea


Ele sunt cele trei lucruri sau cum vreţi voi să le numiţi fără de care nu aş putea să trăiesc.
Îţi trebuie dorinţă a da viaţă, pasiune pentru a încerca şi plăcere pentru a dezvolta.
Ele formează focul din pieptul omului, iar când una dispare, celelalte se sting încet dar sigur.
O persoană care nu a cunoscut pasiunea este monotonă, ca să nu zic de-a dreptul ieşită din comun de plictisitoare.
Cele trei sentimente sunt ca un foc greu de stăvilit, pentru că dacă nu le ştii să le controlezi, poţi pârjoli tot ce e în jurul tău. O doză mică din când în când nu a stricat niciodată, dar nu poţi abuza.
Ai deveni sălbatic, incontrolabil, zvăpăiat şi singur. Deja alunecăm spre partea întunecată a Celor Trei.
Lăsându-te mânat de ele pierzi noţiunea autocontrolului şi poţi face lucruri iresponsabile, eventual regretabile. Nu am vrea să se întâmple asta, aşa-i ?
Învaţă să le faci pe ele să lucreze pentru tine. Apelează la ele ori de câte ori simţi nevoia, nimeni nu se va supăra. Dacă nu le bagi în seamă e ca şi cum ai încerca să aprinzi un aragaz fără foc. În final vei reuşi să-l aprinzi, dar vei fi prea obosit ca să mai găteşti.
Încinge spiritele, torturează-le, lasă-le să ardă puţin, după care toarnă pe ele apă rece ca gheaţa.
Vei simţi cum adrenalina îţi invadează tot corpul, numai datorită pasiunii, dorinţei şi plăcerii.
Ai încredere în mine.

Cand nu mai ai nimic de pierdut...


Teoretic şi practic nu mai nimic de pierdut când pierzi absolut tot ce se putea pierdea. De-abia atunci simţi cum umerii tăi s-au eliberat de povara pe care au purtat-o toată viaţa. Te eliberezi total, nu mai ai nicio responsabilitate, nu mai dai explicaţii şi nu simţi că eşti înhămat la căruţa sorţii.

Probabil că este un sentiment magic să fii liber. Să poţi face ceea ce îţi doreşti fără să ai un regret, fără să te gândeşti la consecinţe, fără să ai griji, fără şi fără. E ca şi cum viaţa ta a luat-o de la capăt şi îţi oferă şansa de a-ţi pune în valoare cunoştinţele acumulate de-a lungul vieţii „anterioare”. Totuşi nu e ca şi cum te-ai fi născut învăţat, pentru că e o oarecare diferenţă.

Atunci când pierzi totul, dispare dorinţa de a continua. Nu mai ştii care este scopul tău şi rătăceşti pe nenumărate căi fără să ştii ceea ce cauţi, orice lucru care-ţi iese-n cale îţi dă impresia că este ce-ţi doreşti.

Într-un fel e un paradox. Eşti liber, dar nu ştii cine eşti. Nu mai ai nicio identitate, nu mai ai trecut, nici viitor, cu atât mai mult prezent. Iar partea nasoală este că nu te poţi redefini, pentru că tu eşti totul şi în acelaşi timp nimic.

Aşa că ce alegi, să fii liber sau sclavul tău ?

vineri, 19 decembrie 2008

Sarbatori fericite !!!


In noaptea asta cei mai multi oameni se distreaza… sunt fericiti… savureaza cumparaturile facute in exces cu cateva zile in urma… primesc si ofera cadouri … savureaza vinuri alese, mancaruri traditionale romanesti … unii acasa, altii pe la munte sau prin diferite alte locuri din Romania…
La urma urmei acum ne bucuram de trecerea unui an in care mai mult sau mai putin am reusit sa realizam ceea ce ne-am propus anul trecut pe vremea asta…Mai mult ca sigur asta voi face si eu…..
si as vrea in primul rand sa va multumesc voua celor ce imi cititi blogul, sa va urez un Craciun fericit, cat mai multa distractie si sa aveti grija sa nu exagerati cu bautura sa va ramana partenerii nesatisafacuti

joi, 11 decembrie 2008

Cele mai adesea motive de despartire...



De fapt exista unul singur - nu il mai iubesti sau nu te mai iubeste. Greu de explicat insa, atunci cand privesti dragostea ca si micul print al lui Exupery: ceva ce creste odata cu trecerea timpului, cu fiecare clipa in care arati ca iti pasa. Nu poti spune cuiva 'pur si simplu nu imi mai pasa', nu poti sa te vezi ca un fel de monstru. Si atunci 'inventezi' motive, alegi ceva care sa te justifice, care sa il raneasca cat mai putin pe celalalt si in acelasi timp sa ii taie cheful de a mai incerca, de a te bate la cap cu tanguirile sale. Cel mai adesea insa iese mult mai prost decat iti inchipui. Am facut pentru voi un top 5 de motive, spuse de ei sau de ele, care sunt atat de absurde incat adevarul ar fi fost o pana pe langa un asemenea baros lovit in moalele capului:

1. Esti prea bun pentru mine Traducerea ar fi ceva de genul - tie iti e usor sa te porti asa intrucat eu iti satisfac tie necesitatile sufletesti. Dar mie imi ceri extraordinar de mult cand ai tot felul de pretentii pe care le consideri 'normale'. Eu nu castig nimic din asta si in mod natural nu imi vine nicicum sa le fac, prin urmare cea mai mare parte a timpului ma comport urat. Pana si pe mine m-a obosit aceasta diferenta. Tu cat mai poti suporta? Chiar n-ai pic de demnitate? Pleaca si gaseste pe cineva care sa te iubeasca la fel de mult precum iubesti tu.

2. Nu ma mai intereseaza sexul Adica - nu mai mai intereseaza sexul cu tine. Sau daca sexul este numai ceea ce imi oferi tu pot spune linistit ca nu imi mai trebuie. Ce or gasi altii atat de placut in asta? Iti ocupa timpul si e si cam scarbos, cred ca m-as descurca foarte bine si fara asta. Si continuarea - daca mie nu imi place, nici tie nu are de ce sa ti se para ceva extraordinar, asa ca eu zic sa renuntam la asta, poate ca ar fi bine sa stam si in camere separate. Cu siguranta, fara acest stres legat de apropierea fizica vom avea cu adevarat o relatie placuta, vom putea fi buni prieteni.

3. De fapt nu am avut niciodata copilarie Ma bucur pentru tine ca esti sigur ca eu sunt ceea ce vrei. Nu acelasi este insa si cazul meu. Nu spun ca as avea ceva concret sa iti reprosez, nu spun ca nu imi placi. Dar chiar nu pot mai bine de atat? Te compar cu prietenenele tale, cu ale mele - nu esti nici cea mai frumoasa, nici cea mai desteapta. De fapt nu esti cea mai cea in nimic anume. Si atunci? Care mai e sensul? Cred ca ar trebui sa vreau mai mult, ma duc sa testez piata. Daca mai esti aici cand imi dau seama ca mai bine nu se poate, foarte bine, putem continua.

4. Vreau sa ma redescopar Nu stiu daca iti dai seama, dar pana acum am cam facut tot ceea ce iti place tie - gasca de prieteni e a ta si nu a mea, vacantele le petrecem acolo und iti place si tie, nu putem discuta decat ceea ce te intereseaza si pe tine, mi-am schimbat - de voie, de nevoie - gusturile muzicale, m-am imbracat astfel incat sa parem un cuplu, vorbesc la telefon cu familia ta saptamanal. Gata! Nu mai suport! De fapt nu cred ca imi place nimic din toate acestea, nici macar nu mai stiu cine sunt de la atatea renuntari. Dar cu siguranta nu sunt ceea ce vrei tu sa fiu, de asta sunt sigura. Nu mai vreau sa fiu o parte a vietii tale, este un calvar pentru mine sa fim impreuna.

5. Nu am timp pentru o relatie acum Nu ma deranjeaza ca inca ocupi canapeaua, daca nu imi pui prea multe intrebari, daca nu pretinzi atentie. Si nici nu ma intreba pe unde am fost, pe afara... Am si eu viata mea din care nu vrea sa faci parte, nu vreau sa stau sa iti explic, nu vreau sa te aud cum iti dai cu parerea. De fapt, nu stiu de ce nu incerci si tu sa faci ceva pentru tine? Chiar nu iti dai seama ca nu ai o idee noua de nu stiu cat timp, ca repeti totul pana la epuizare? Daca nu ai sta atata pe capul meu, analizand fiecare gest poate ca ai mai fi evoluat si tu...

vineri, 7 noiembrie 2008

Despartirea....



Am trecut de multe ori prin clipe de acest fel si cred ca nu va strica si sfatul meu.Sa va explic cum se procedeaza in momentul unei despartiri sau cum nu trebuie sa faci atunci cand te desparti de cineva....

În primul rând, trebuie să fii sincer. Fără motive penibile şi puerile, care nu au nicio legătură cu buna desfăşurare a relaţiei.

Îţi deschizi sufletul în faţa partenerului şi spui serios, dar cu puţină şlefuire, de ce vrei să închei relaţia. În felul ăsta laşi loc de o prietenie pe viitor, dacă asta îţi doreşti.

În al doilea rând, trebuie să dai vestea personal. Nu prin intermediul unui SMS, nu prin e-mail, nu prin a treia persoană. Aşa mi se pare normal. Este o problemă de cuplu care trebuie să rămână în cuplu.În al treilea şi ultimul rând, fii delicat/ă. O veste de genul ăsta trebuie oferită într-un anumit mod. Nu te duci să cumperi pâine de la Gigi, ci îi spui fostului partener de viaţă că nu mai poţi continua relaţia în termenii actuali. Fiind delicat, eviţi să-l pui pe respectivul într-o situaţie neplăcută şi atenuezi gravitatea veştii.Evitaţi să vă ascundeţi. Nu vă daţi dispăruţi dacă nu vreţi să continuaţi sau mai bine zis, luaţi taurul de coarne şi înfruntaţi-vă demonii. Nu are rost să amplificaţi problema şi să vă complicaţi. Drumul ăsta nu duce nicăieri.Aşa se procedează în cazul unei despărţiri, dragii mei. Ţineţi minte pe viitor...

vineri, 31 octombrie 2008

Viata la camin...


Toată lumea vrea să ştie cum e viaţa la cămin, pe bune.
Din moşi şi morţi se aude că viaţa la cămin e foarte palpitantă, mereu sunt petreceri, femei, băutură, poker, bleah...
Da, aşa e. Nu e legendă. Asta înseamnă că viaţa e frumoasă ?Da si Nu. Înseamnă că viaţa e gălăgioasă. După o petrecere sigur nu poţi ajunge la cursuri a doua zi,ai dureri de cap etc. Cum în căminul unde eu îmi fac veacul, petreceri sunt în fiecare zi, de parcă se câştigă la loto pe bandă rulantă, nu poţi avea parte de odihnă. Nu poţi învăţa (se practică şi tactica asta), nu poţi să faci nimic, că află toţi.E frumos pentru că ai mulţi prieteni, e distracţie la greu, dar ce e mult strică. Am simţit-o pe pielea mea. Trebuie menţinut un echilibru între faptă şi răsplată. Din păcate, lumea de prin zonă nu prea este de acord cu teoria echilibrului.Ăsta e farmecul vieţii...Si mie sincer imi place la nebunie!!!